Satul Vadu Izei, cunoscut pentru meşteşugarii săi şi pentru sculptura în lemn, se află la unirea a două râuri importante, Iza şi Mara, la aproape 7 km sud de Sighetu Marmaţiei. Populată încă din Epoca de bronz, dovadă stând brăţările şi monezile din argint, satul este atestat prima dată în 1383, cu numele Satul lui Lupu. Acum, nu este doar unirea celor două drumuri aici, ci şi unirea a două drumuri importante, DN 18 cu DJ 186, care oferă o importanţă notabilă satului.
În Vadu Izei există pictori care fac icoane pe sticlă, precum Ioan Borlean; ţesători precum Maria Moldovan şi Ileana Borlean, persoane care fac pături sau covoare cu lână vegetală vopsită; şi oameni care fac coşuri împletite, precum Mihai Petreuş, care face coşuri minunate şi alte obiecte folosind răchită şi alun. De asemenea, există în zonă numeroşi muzicanţi şi cântăreţi, iar oamenii din Vadu Izei nu sunt numiţi dobaşi degeaba.
În concordanţă cu acestea, în fiecare an în iulie, există Festivalul Nuntilor. Grupuri de cântăreţi populari şi dansatori vin din toată zona Maramureşului, din alte părţi ale României şi chiar din străinătate, pentru a interpreta cântece sau dansuri legate de nunta tradiţională.
Există un mic muzeu, Casa memorială a lui Vasile Kazar, lângă noua biserică Greco-Catolică. Aceasta este o gospodărie din secolul al XVIII-lea, cu obiecte vechi şi textile, care arată cum vieţile sătenilor continuă pe aceeaşi linie.
În afară de pensiunile bine stabilite, există şi un punct de informaţii pentru turişti, lângă primărie şi poştă. De aici se pot cumpăra hărţi şi cărţi despre regiune, diverse obiecte de artizanat (icoane, olărie, costume, măşti, etc.) sau se poate angaja un ghid local pentru turul satelor din apropierea văilor râurilor.
Următorul sat de după Vadu Izei, la 5 km în sus spre valea Izei, este Onceşti cu 1,500 de locuitori. Mai multe descoperiri arheologice demonstrează continuitatea aşezării din timpurile preistorice: unelte, bijuterii şi săbii medievale. Satul obişnuia să aibă o biserică frumaosă, din lemn, care este acum la Muzeul Satului, din Sighetu Marmaţiei.
Bârsana este o comună mare, de aproape 5.000 de locuitori, aflat pe malul drept al Izei, la aproape 20 km sud-est de Sighetu Marmaţiei. În afară de drumul principal DJ 186, care urcă pe valea Izei, DJ 185 leagă satul de Ocna Şugatag şi valea Cosău.
Bârsana este unul dintre satele cele mai cunoscute din Maramureş datorită mănăstirii construite destul de recent, care a devenit simbolul Maramureşului şi al arhitecturii din lemn. Mai mult decât atât, aceasta există şi biserica veche din lemn a satului, Intrarea Maicii Domnului în biserică, construită în 1720 ca biserica mănăstirii, care se află pe Lista Moştenirilor Mondiale a UNESCO.
Poienile Izei se află la maxim 4 km distanţă de Glod, spre Botiza şi Şieu; satul este înconjurat de cărările de pe munţii Lăpuş. Este un sat de aproape 1,100 de locuitori cu puternice tradiţii.
Rozavlea este un sat cu peste 4,000 de locuitori, pe partea dreaptă a râului Iza, la 7 km în contra curentului de Strâmtura, şi la cam 37 km de sud-vest de Sighetu Marmaţiei via DJ 186. Cele mai vechi descoperiri sunt din Epoca de Piatră, deşi atestările scrise datează din 1353.
În fiecare an la sfârşitul lui august, se sărbătoresc Zilele Culturale ale Rozei Rozalina, prilej cu care se adună grupuri folclorice care vin din diferite părţi ale regiunii şi ale ţării. Tot atunci, tradiţiile maramureşului sunt discutate în cadrul unui simpozion.
Posts